Descriere
O poveste de „ne-adormit” copiii
De când e lumea și…poveștile, copiii se sperie de bau-bau și monștrii sunt alungați în pădure. În China, anul cel nou – XIN NIAN – este „întâmpinat” cu pocnitori și belșug de roșu, în urma legendei care vorbea de ieșirea din adâncuri a unui monstru – NIAN, cu coarne și tot ce-i trebuie, chitit să mănânce oameni. Gâlceava omului cu monstrul nu-i, deci, așa, de azi de ieri! Iată că în povestea lui Xue Tao, ca și în „Frumoasa și bestia”, „Shrek” sau, de ce nu, „Povestea porcului”, monstrul are, până la urmă, parte și de tratamente mai blânde, însă pentru asta este, mai întâi, miniaturizat. De-acuma e și el un copil, chiar dacă de monstru. Copil fiind, e copilăros, și se poate înțelege cu alți copii. Mai ales sub lumina difuză a lunii, nuanța preferată a „Nebunului” – alt fel de monstru! – lui Lu Xun, monstrul cel mic își poate face de cap: să danseze. În fond, el doar asta își dorește, e forma lui preferată de dialog. Prin dans, el reușește să anuleze orice neînțelegere și orice adversitate, până și tăiosul ferăstrău, știrb și ruginit, își mai păstrează pentru el doar calitatea de a fi flexibil – și deci dansabil! Dansul ne-înspăimântătorului monstru-mic și a ne-tăiosului ferăstrău-știrb face să dispară orice prejudecată. Au și monștrii tristețile lor, bucuriile lor, ca orice alt copil, dar dansul chiar alungă orice gând rău sau sperietură. Cu fraze scurte și colorate, cu apel la un curcubeu de emoții, cu oameni mari și mici și cu surprize la tot pasul, povestea lui Xue Tao se întrece în a nu adormi copiii, și reușește să le arate că, de oriunde ar veni, se pot distra pe cinste chiar și cu cei „alt-fel”. (Roxana Rîbu)
Text de Xue Tao
Ilustrații de Igor Oleynikov, distins cu premiul Hans Christian Andersen
Traducere din limba chineză de Ionela Staicu
